Orthodox Easter Sunday

Paștele Ortodox în Moldova: Lumina Învierii și Tradițiile Strămoșești

În Republica Moldova, Paștele sau Învierea Domnului reprezintă nu doar cea mai importantă sărbătoare religioasă a anului, ci și nucleul identității culturale și spirituale a poporului. Această sărbătoare, considerată „Sărbătoarea Sărbătorilor”, marchează victoria vieții asupra morții și a luminii asupra întunericului, fiind celebrată cu o evlavie profundă care împletește canoanele bisericești cu datini populare vechi de secole. Pentru moldoveni, Paștele este momentul regăsirii, al iertării și al unității familiale, transformând întreaga țară într-un spațiu al liniștii și al bucuriei spirituale.

Esența acestei zile depășește simpla participare la slujba de duminică. Ea începe cu o pregătire riguroasă de șapte săptămâni prin Postul Mare, cel mai lung și aspru post din calendarul ortodox, care are rolul de a purifica atât trupul, cât și sufletul. În această perioadă, credincioșii se abțin de la produse de origine animală și se concentrează pe rugăciune și fapte bune. Când clopotele bat la miezul nopții pentru a vesti Învierea, întreaga suflare a Moldovei se adună în jurul bisericilor, purtând coșuri pline cu bunătăți și așteptând Lumina Sfântă, un simbol al speranței care este adus în fiecare an special de la Ierusalim.

Ceea ce face Paștele cu adevărat special în Moldova este atmosfera de comuniune. Timp de 40 de zile, până la Înălțarea Domnului, salutul obișnuit este înlocuit cu mărturisirea de credință „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”. Această interacțiune simplă, dar plină de însemnătate, menține vie flacăra sărbătorii mult timp după ce masa de Paște s-a încheiat, reamintind fiecărui cetățean de valorile fundamentale ale creștinismului: iubirea, jertfa și mântuirea.

Când sărbătorim Paștele în 2026?

În anul 2026, Paștele Ortodox în Republica Moldova va fi celebrat în data de April 12, 2026, care cade într-o zi de Sunday. Din acest moment, mai sunt exact 99 zile până la marea sărbătoare a Învierii.

Spre deosebire de sărbătorile cu dată fixă, cum este Crăciunul (pe stil nou sau vechi), data Paștelui este variabilă. Aceasta se calculează conform calendarului iulian după o formulă stabilită la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325. Astfel, Paștele Ortodox se sărbătorește întotdeauna în prima duminică după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară, cu condiția ca aceasta să nu coincidă cu Pesahul evreiesc (dacă se întâmplă, Paștele se amână cu o săptămână). Această metodă de calcul face ca data să penduleze pe parcursul a cinci săptămâni, influențând întreg calendarul bisericesc, inclusiv începutul Postului Mare și data Rusaliilor.

Importanța Spirituală și Contextul Istoric

Rădăcinile acestei sărbători pe pământ moldovenesc sunt adânc înfipte în istoria creștinismului răsăritean. De-a lungul secolelor, în ciuda vicisitudinilor istorice și a perioadelor de opresiune religioasă, poporul moldovean și-a păstrat cu sfințenie tradițiile pascale. Învierea nu este văzută doar ca un eveniment istoric petrecut acum două milenii, ci ca o realitate prezentă, o „trecere” personală a fiecărui credincios de la păcat la virtute.

În Moldova, Paștele se contopește cu trezirea naturii la viață. Curățenia de primăvară, numită „curățenia de Paște”, nu este doar o activitate casnică, ci un ritual simbolic de eliminare a impurităților acumulate peste iarnă. Casele sunt văruite, grădinile sunt îngrijite, iar totul trebuie să strălucească pentru a întâmpina „Oaspetle cel Sfânt”. Această rânduială reflectă credința că Dumnezeu nu intră într-o casă neîngrijită, la fel cum harul nu pătrunde într-un suflet plin de ură.

Săptămâna Mare: Drumul spre Golgota și spre Înviere

Ultima săptămână dinaintea duminicii de Paște, cunoscută sub numele de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este o perioadă de o intensitate maximă. Fiecare zi are o semnificație aparte și impune anumite rânduieli:

Joia Mare (Joia Neagră)

Aceasta este ziua în care se prăznuiește Cina cea de Taină. În Moldova, Joia Mare este dedicată în mod tradițional vopsitului ouălor. Femeile din sate se adună și pregătesc vopseaua, folosind adesea metode naturale transmise din generație în generație. Cele mai populare sunt cojile de ceapă roșie, care conferă ouălor o nuanță de grena intens, simbolizând sângele vărsat de Iisus pe cruce. În unele regiuni, se mai practică încondeierea sau „scrierea” ouălor cu ceară de albine (pysanka), folosind motive geometrice sau vegetale care reprezintă soarele, spicul de grâu sau calea rătăcită.

Vinerea Mare (Vinerea Seacă)

Este ziua cea mai neagră din calendarul creștin, marcând răstignirea și moartea Mântuitorului. În această zi, în Moldova se ține un post negru riguros – mulți credincioși nu mănâncă și nu beau apă până la apusul soarelui, când se merge la biserică pentru „Scoaterea Sfântului Epitaf”. Această procesiune simbolizează coborârea de pe cruce și punerea în mormânt a Domnului. Este o zi de liniște absolută; nu se lucrează pământul, nu se coace și nu se spală, pentru a nu atrage nenorociri asupra gospodăriei.

Sâmbăta Mare

Sâmbăta este ziua ultimei pregătiri. Este momentul în care se coace „Pasca” și „Cozonacul”. Pasca este elementul central al mesei de sărbătoare, o pâine ritualică făcută din aluat dospit, umplută cu brânză de vaci dulce, stafide și smântână, având adesea la mijloc o cruce împletită. Gospodinele fac semnul crucii deasupra aluatului și se roagă ca acesta să crească frumos, deoarece o pască reușită este semn de belșug pentru tot anul. Tot sâmbătă seară se pregătește coșul pentru sfințit, care va fi dus la biserică la slujba de Înviere.

Noaptea Învierii: Slujba și Lumina Sfântă

Momentul culminant al sărbătorii are loc la miezul nopții. Bisericile din Chișinău, inclusiv Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”, precum și mănăstirile istorice ca Căpriana, Saharna sau Tipova, devin neîncăpătoare.

Slujba începe în întuneric total, simbolizând mormântul pecetluit. La ora 00:00, preotul iese din altar cu o lumânare aprinsă (adesea din Focul Sfânt adus de la Ierusalim prin delegații oficiale) și îndeamnă: „Veniți de luați Lumină!”. Credincioșii își aprind propriile lumânări unii de la alții, iar lumina se propagă rapid în toată mulțimea. Urmează procesiunea de înconjurare a bisericii de trei ori, cântând imnul „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând...”.

După slujbă, urmează sfințirea coșurilor pascale. Oamenii se așază în rânduri lungi în jurul bisericii, ținând lumânările aprinse. Preotul trece printre ei, stropind cu agheasmă coșurile care conțin: Ouă roșii: Simbolul mormântului care se deschide și al vieții eterne. Pasca: Reprezentând trupul lui Hristos. Carne de miel: Simbolul Mântuitorului care s-a jertfit ca un miel pentru păcatele lumii. Sare: Simbolul înțelepciunii și al protecției împotriva răului. Hrean: Amintirea suferințelor îndurate de Iisus. Brânză și unt: Semne ale abundenței și ale hranei spirituale.

Duminica Paștelui: Tradiții la Masă și în Familie

După ce se întorc de la sfințit, în dimineața zilei de April 12, 2026, familiile moldovenești urmează un ritual de purificare înainte de a se așeza la masă. Într-un bol cu apă proaspătă se pune un ou roșu, un ou alb și o monedă de argint sau de aur. Toți membrii familiei își spală fața cu această apă: oul roșu este pentru a fi rumeni și sănătoși, cel alb pentru puritate, iar moneda pentru a atrage bogăția și norocul pe parcursul anului.

Masa de Paște este un adevărat festin după șapte săptămâni de privațiuni. Felurile principale includ:

1. Drob de miel: Un preparat tradițional din măruntaie de miel, verdețuri (ceapă verde, mărar, pătrunjel) și ouă.
2. Friptură de miel: Gătită la cuptor cu ierburi aromatice.
3. Răcituri (Piftie): Deși mai specifice Crăciunului, mulți moldoveni pregătesc răcituri de pasăre și pentru masa de Paște.
4. Salate și verdețuri de sezon: Ridichi, salată verde și ceapă verde, simbolizând reînnoirea naturii.

Un moment ludic și simbolic este „ciocnitul ouălor”. Membrii familiei se întrec pentru a vedea cine are cel mai tare ou. Se spune că persoana al cărei ou rămâne întreg va avea mai mult noroc și va trăi mai mult. În timpul ciocnitului, se rostește formula rituală: „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”.

Lunea Luminată și vizitele la nași

A doua zi de Paște, cunoscută sub numele de Lunea Luminată, este dedicată vizitelor. În cultura moldovenească, relația dintre fini și nași este extrem de importantă. Finis își vizitează nașii de cununie sau de botez, ducându-le cadouri simbolice: pască, ouă roșii și vin, în semn de respect și recunoștință. Este o zi de veselie, în care comunitatea se adună în spații publice, se organizează hore în sate și se continuă celebrarea Învierii.

În trecut, în satele Moldovei, băieții mergeau la „stropit” fetele cu apă sau parfum, o tradiție care simboliza fertilitatea și prospețimea, deși acest obicei este astăzi mai des întâlnit în regiunile de vest ale României și Transilvania, având totuși ecouri și în unele localități moldovenești.

Paștele Blajinilor: O Tradiție Unică în Moldova

Deși Paștele Ortodox se încheie oficial după Săptămâna Luminată, în Moldova există o prelungire unică a sărbătorii: Paștele Blajinilor. Acesta se sărbătorește de obicei în lunea de după duminica Tomei (la o săptămână după Paște).

În această zi, moldovenii merg la cimitire în număr impresionant. Se crede că „Blajinii” (sufletele celor adormiți) află abia acum că a venit Paștele. Oamenii curăță mormintele, depun flori și ouă roșii, iar preoții oficiază slujbe de pomenire. Se oferă „pomeni” – pachete cu mâncare, colaci și prosoape – vecinilor sau persoanelor nevoiașe, pentru sufletul celor decedați. Este un moment de legătură profundă între lumea celor vii și lumea celor morți, subliniind credința că moartea este doar o trecere, nu un sfârșit final.

Informații Practice pentru Vizitatori și Expați

Dacă vă aflați în Republica Moldova în perioada 2026, este util să cunoașteți câteva aspecte logistice și culturale pentru a vă bucura pe deplin de experiență.

Statutul de Sărbătoare Publică

Paștele Ortodox este sărbătoare națională în Moldova. Atât duminica de Paște (April 12, 2026), cât și lunea următoare sunt zile libere oficiale. Acest lucru înseamnă că: Instituțiile guvernamentale și școlile: Sunt închise. Băncile: Nu funcționează, cu excepția unor unități din centrele comerciale mari. Magazinele: Supermarketurile mari pot avea program redus în sâmbăta de dinaintea Paștelui și pot fi închise în prima zi de Paște. Magazinele mici de cartier și piețele sunt de regulă închise duminică. Transportul public: În Chișinău, transportul public circulă după un program de duminică, însă în noaptea Învierii, orarul este adesea prelungit pentru a facilita deplasarea credincioșilor la biserici.

Eticheta în Biserică

Dacă doriți să asistați la Slujba de Înviere, este important să respectați codul vestimentar ortodox: Femeile: Sunt încurajate să poarte o eșarfă pe cap (batic) și fuste sau rochii care să acopere genunchii. Umerii trebuie să fie acoperiți. Bărbații: Trebuie să poarte pantaloni lungi și să își scoată căciula sau șapca la intrarea în lăcașul sfânt. Comportament: Slujbele pot fi lungi (2-4 ore). Este permis să intrați și să ieșiți discret, dar încercați să nu perturbați momentele solemne, cum ar fi citirea Evangheliei sau ieșirea cu Lumina.

Gastronomie și Cumpărături

Dacă nu sunteți invitați la o familie locală, puteți gusta preparatele tradiționale în restaurantele cu specific moldovenesc, care pregătesc meniuri speciale de Paște. De asemenea, în piețele centrale (Piața Centrală din Chișinău), cu o săptămână înainte, puteți găsi pască artizanală, cozonaci pufoși și ouă vopsite de producătorii locali. Este o ocazie excelentă pentru a cumpăra miere de salcâm sau vinuri moldovenești de renume (cum sunt cele de la Cricova sau Mileștii Mici), care acompaniază perfect masa de sărbătoare.

Vremea în Aprilie

În 2026, Paștele cade la mijlocul lunii aprilie. În Moldova, această perioadă este marcată de o primăvară capricioasă, dar în general plăcută. Temperaturile variază de obicei între 10°C și 20°C. Este recomandat să aveți haine în straturi, mai ales că slujba de noapte se desfășoară parțial în aer liber și poate fi destul de răcoros.

Simbolismul Culorilor și al Motivelor

Pentru cei interesați de etnografie, Paștele în Moldova oferă o bogăție de simboluri. Oul roșu nu este singura opțiune. Deși roșul predomină, în unele zone se folosesc și alte culori: Galben: Simbolizează lumina, tinerețea, recolta și ospitalitatea. Verde: Reprezintă reînnoirea naturii, speranța și prospețimea. Albastru: Simbolizează cerul, sănătatea și vitalitatea.

Motivele pictate pe ouă (în special în